Poți avea mai multe semnături? Oficială, de zi cu zi și autograf

De ce apare întrebarea?

Rareori ne propunem să avem mai multe semnături. De obicei se întâmplă de la sine: mâna se grăbește, situația e alta, iar după o vreme ai două-trei forme care sunt toate ale tale, dar nu sunt la fel.

• Moștenirea din adolescență. Prima semnătură ai inventat-o încă din școală; în buletin a ajuns poate alta, iar la bancă o a treia.
• Situații rapide și situații lente. La un contract ai timp; la curier sau la casă te grăbești. Varianta grăbită prinde încet viață proprie.
• Autograful. Fie că faci sport, cânți, desenezi sau scrii, mulți și-ar dori un semn public mai spectaculos, care să nu fie semnătura de la bancă.
• Serviciul și viața personală. Unii folosesc la serviciu o formă mai îngrijită, iar în viața personală una mai lejeră.

Unele dintre ele sunt alese cu intenție și utile, altele pur și simplu s-au întâmplat. Scopul articolului e să ai mai multe din prima categorie și mai puține din a doua.

Ce înseamnă aici „mai multe semnături”?

Merită să lămurim despre ce vorbim, pentru că „mai multe semnături” poate însemna mai multe lucruri, și nu toate ridică aceeași întrebare.

• Semnături complete paralele. Două sau mai multe semnături complete diferite, pe care le folosești în locuri diferite. Despre asta e articolul.
• Forma completă și forma scurtă. O semnătură completă și prima ei parte folosită ca inițiale. Nu sunt două semnături, ci o familie; despre asta am scris în articolul despre formele scurte.
• Alt nume, altă semnătură. Când o variantă pornește de la porecla sau de la al doilea prenume. Cu ce nume să semnezi detaliază articolul despre două prenume și porecle.
• Semnătura veche și cea nouă. Când o înlocuiești pe cea veche cu una nouă. E o tranziție, nu o folosire în paralel; pașii îi descrie schimbarea semnăturii.

Mai departe vorbim despre trei roluri: semnătura oficială, pe care o folosești pe acte și pe documente importante, semnătura de zi cu zi pentru situațiile rapide și autograful, pe care îl dai în public.

Ai voie? Ce e bine să știi în general

În cele mai multe locuri, semnătura nu are o singură formă obligatorie, păstrată într-un registru central. În schimb, fiecare instituție lucrează cu propriul specimen: banca cu cel pe care l-ai dat la deschiderea contului, autoritățile cu cel de pe actul tău, angajatorul cu cel de pe contract.

• Specimenul e punctul de referință. Dacă o instituție păstrează un specimen al semnăturii tale, de regulă îți compară cu el semnăturile de mai târziu. O formă complet diferită poate ridica întrebări.
• Consecvent la fiecare instituție. La aceeași bancă, pe același act, la același angajator, scrie mereu același lucru.
• O diferență nu e interzisă, dar poate cere explicații. O semnătură diferită nu e neapărat respinsă, dar poate încetini lucrurile și ți se poate cere o verificare.

Întrebarea nu e câte semnături ai, ci dacă toți cei pentru care contează primesc mereu aceeași de la tine.

Semnătura oficială: una singură și mereu aceeași

Dacă reții un singur lucru din acest articol, să fie acesta: ai o singură semnătură oficială. E cea de pe acte, de la bancă și de pe contractele importante, și cea cu care ți se compară semnăturile de mai târziu.

1. 1
   Actele de identitate. Buletinul, pașaportul, permisul de conducere: ce apare aici e cel mai important specimen.
2. 2
   Banca și finanțele. Deschiderea contului, creditul, asigurarea. Multe bănci păstrează un specimen de semnătură și se ghidează după el.
3. 3
   Contractele. De muncă, de închiriere, de vânzare-cumpărare: forma completă, oficială, e alegerea sigură.
4. 4
   Autoritățile și instituțiile publice. Cereri, declarații, împuterniciri.
5. 5
   Notarul și legalizarea. Aici e deosebit de important ca semnătura să se potrivească cu cea de pe actul tău.

Semnătura asta nu trebuie să fie spectaculoasă. Mai degrabă să fie calmă, să o poți scrie mereu la fel și să se potrivească numelui tău. Ce face o semnătură sigură și ușor de repetat află din articolul despre semnătura profesionistă.

Semnătura de zi cu zi: îți trebuie una separată?

La curier, la casă, pe o listă de prezență sau pe o hârtie de la școală, mulți scriu o formă mai rapidă, mai lejeră. E de înțeles, dar merită să decizi cu intenție: semnătura de zi cu zi e bună atunci când e o variantă scrisă mai repede a celei oficiale, nu un alt semn.

Dacă semnătura oficială e prea lentă ca să fie comodă la un ghișeu, e mai degrabă semn că merită simplificată forma oficială, nu că ai nevoie de o a doua. Despre ecrane am scris într-un articol separat.

Autograful: de ce e bine să fie separat

Autograful e singurul caz în care o semnătură separată, diferită de cea oficială, poate fi chiar o idee bună. Nu trebuie să fii celebru: e de ajuns să faci sport, să urci pe scenă, să expui, să scrii cărți sau pur și simplu să semnezi lucruri pentru mulți oameni.

• Devine public. Autografele sunt fotografiate, postate, vândute, puse în ramă. Dacă al tău e la fel ca semnătura de la bancă, specimenul tău oficial circulă prin lume.
• Poate fi mai spectaculos. Un autograf nu trebuie să fie rapid și reținut. Poate fi mai mare, mai ornat, mai avântat.
• Poate purta alt nume. O poreclă, un nume de scenă, doar prenumele: autograful poate purta numele sub care te cunoaște publicul.
• Poate fi completat. O dedicație scurtă, o dată, un simbol desenat sau numărul de pe tricou pot face parte din el.

Cum îți creezi un autograf care e al tău, dar nu e semnătura de la bancă

Un autograf bun e rudă cu semnătura ta oficială, dar nu geamănul ei. Te recunoaște oricine, și totuși nimeni nu poate citi din el specimenul tău oficial.

1. 1
   Pornește de la cea oficială, apoi îndepărtează-te. Păstrează-ți stilul, de pildă înclinarea sau o buclă caracteristică, dar schimbă inițiala, proporțiile sau finalul.
2. 2
   Alege alt nume sau altă formă. Dacă semnătura oficială pornește de la numele complet, autograful poate fi doar prenumele, porecla sau un nume de scenă.
3. 3
   Fă-l mai mare și mai liber. Autograful ajunge des pe suprafețe mari: afișe, fotografii, tricouri. Trebuie să reziste la dimensiune.
4. 4
   Adaugă un element doar al lui. O stea, o inimă, un număr sau un cuvânt scurt, care apare numai în autograful tău.
5. 5
   Exersează-l separat. Și autograful trebuie exersat la fel ca semnătura oficială, altfel va ieși altfel la fiecare sesiune de autografe.

Corina Stan e ilustratoare și ani de zile și-a semnat printurile cu aceeași semnătură pe care o folosea la bancă. La un târg de creatori, un cumpărător i-a spus că semnătura ei arată exact ca pe contractul ei de închiriere, pe care îl văzuse odată fotografiat într-un anunț. Atunci Corina și-a creat un semn de artist separat: un „C” mare și rotund, urmat de prenumele ei și de o steluță la final. La bancă și pe contracte a rămas semnătura ei obișnuită, calmă.

În Calligra poți încerca peste 30 de stiluri cu numele tău. Dacă vrei și un autograf, poți alege dintre ele una mai reținută pentru semnătura oficială și una mai spectaculoasă pentru autograf, sau poți scrie porecla ori numele de scenă și primești design-uri pentru el.

Nume de scenă, semn de artist, semnarea lucrărilor

Creatorii folosesc de mult un semn separat pe lucrările lor. Semnătura pictorului în colțul pânzei, semnul ilustratorului pe un print, semnătura unui muzician pe coperta unui album: sunt rude ale autografului, doar că devin parte din lucrare.

• Mereu în același loc. Dacă îți semnezi lucrările, hotărăște unde ajunge semnul și ține-te de asta. Și asta face parte din a fi recognoscibil.
• Mereu la fel. Semnătura de pe lucrări devine a ta prin faptul că e aceeași pe fiecare piesă. Câte o variație mică e în regulă, dar forma trebuie să rămână.
• În chestiunile oficiale, cea oficială. Dacă semnezi un contract sub numele de scenă, pe rândul pentru semnătură alegerea sigură e numele tău legal și semnătura oficială, cu excepția cazului în care cealaltă parte cere explicit altceva.

Când mai multe semnături fac probleme

Problema cu mai multe semnături nu e că există, ci că se amestecă. Cele mai multe neplăceri vin din câteva situații tipice.

• Forma greșită în locul greșit. La bancă scrii varianta de zi cu zi sau autograful, iar ea nu seamănă cu specimenul. Ți se poate cere o verificare sau să semnezi din nou.
• Nu știi unde e care. După ani de zile nu-ți mai amintești ce formă ai dat la ce bancă, așa că semnezi nesigur și amestecat.
• Formele încep să se contopească. Dacă folosești două semnături asemănătoare, mâna le încurcă după o vreme și niciuna nu mai rămâne constantă.
• E derutant pentru ceilalți. La serviciu sau în chestiunile de familie, ceilalți nu-și dau seama care e a ta, iar asta poate chiar să trezească suspiciuni.

Facem ordine: dacă ai deja prea multe variante

Dacă ai citit până aici și ți-ai dat seama că ai trei-patru semnături în circulație, nu te speria. Se poate rezolva în câțiva pași.

1. 1
   Notează unde apare fiecare. Acte, bănci, serviciu, contracte importante. Dacă nu-ți amintești, uită-te pe acte și pe copiile pe care le păstrezi.
2. 2
   Alege-o pe cea oficială. De obicei, cea mai bună candidată e cea de pe buletin, pentru că e specimenul cel mai greu de schimbat.
3. 3
   Hotărăște dacă îți trebuie un autograf. Dacă da, alege sau creează o formă diferită în mod intenționat. Dacă nu, o singură semnătură e de ajuns pentru tot.
4. 4
   Renunță la restul. Pur și simplu nu mai folosi variantele de zi cu zi de prisos. Scrie peste tot semnătura oficială, cel mult mai avântat.
5. 5
   Anunță, dacă e nevoie. Dacă o bancă sau o instituție are o altă formă decât cea pe care o păstrezi, întreabă dacă e nevoie de un specimen nou. Schimbarea semnăturii te ghidează pas cu pas.

Exersează câteva zile, cu intenție, forma pe care o păstrezi, ca mâna să nu alunece înapoi spre cele vechi. În articolul despre exersare găsești un plan de 7 zile și unul de 21 de zile.

Greșeli frecvente și cum le corectezi

Problemele legate de mai multe semnături vin aproape întotdeauna din aceleași câteva greșeli, și fiecare se poate corecta.

• Două semnături oficiale. Una pe act, alta la bancă. Soluția: alege una și, dacă e nevoie, dă un specimen nou acolo unde diferă.
• Autograful e la fel ca semnătura oficială. Semnul pe care îl dai în public e specimenul tău oficial. Soluția: creează un autograf diferit în mod intenționat și de acum folosește-l pe acela în public.
• Varianta de zi cu zi e un alt semn. Forma rapidă nu seamănă deloc cu cea oficială. Soluția: varianta de zi cu zi să fie versiunea mai avântată a celei oficiale, cu același început.
• Improvizezi de fiecare dată. Nu ai de fapt o formă, doar variante după cum îți e starea. Soluția: fixează una oficială și exerseaz-o până iese la fel de zece ori din zece.
• Nu știi ce ai dat și unde. Soluția: o listă simplă cu locurile în care apare fiecare și o trecere treptată la o singură formă oficială.

Listă de verificare pentru semnăturile tale

Treci prin lista asta. Dacă la toate răspunsul e da, semnele tale sunt în ordine, fie că folosești o semnătură, fie mai multe.

1. 1
   Ai o singură semnătură oficială? Pe acte, la bancă și pe contracte apare aceeași.
2. 2
   Știi unde e înregistrată care? Dacă nu, fă o listă scurtă.
3. 3
   Varianta de zi cu zi pornește de la cea oficială? Aceeași inițială, aceeași înclinare, doar mai avântată.
4. 4
   Autograful tău diferă de semnătura oficială? Te recunoaște oricine, dar nu e specimenul tău de la bancă.
5. 5
   Fiecare formă iese la fel de zece ori din zece? Oricare ai scrie-o, nu improvizezi.
6. 6
   În public dai doar autograful? Semnătura ta oficială nu ajunge pe rețele sociale, pe afișe sau în fotografii.

Întrebări