Semnătura stângacilor: priza, înclinarea și hârtia

De ce e diferit scrisul cu stânga

Scrierea latină merge de la stânga la dreapta. Dacă scrii cu dreapta, mâna urmează textul, tragi pixul după tine, iar cerneala proaspătă are timp să se usuce. Cu stânga e invers: mâna merge înaintea textului, împingi pixul mai mult decât îl tragi, iar marginea palmei sau degetul mic trec ușor peste ce tocmai ai scris.

De aici vin cele trei dificultăți cele mai frecvente. Cerneala se întinde, pentru că mâna trece peste ea. Nu vezi ce scrii, pentru că mâna acoperă textul. Și încheietura se încordează, pentru că trupul încearcă instinctiv să rezolve primele două, de exemplu curbând mâna deasupra rândului. Nimic din toate acestea nu e vina ta; mediul pur și simplu nu a fost făcut pentru tine.

Semnătura e aici un caz norocos: e scurtă, o singură succesiune de mișcări, scrisă de obicei dintr-odată. Cu priza și poziția potrivită a foii, ai mult mai puține ocazii să pătezi sau să acoperi textul decât pe o pagină întreagă scrisă de mână.

Mâna ta nu greșește; lumea a fost doar aranjată pentru cealaltă.

Priza: relaxată și puțin mai sus

O priză bună pentru stângaci se sprijină pe aceleași baze ca la dreptaci: pixul stă între degetul mare și arătător, degetul mijlociu îl susține de dedesubt, iar tu îl ții atât de ușor încât cineva ți l-ar putea scoate din mână cu o tragere blândă. Sunt două lucruri la care merită să te abați de la obiceiurile dreptacilor.

• Ține-l puțin mai sus. Dacă ții pixul cu câțiva milimetri mai departe de vârf decât de obicei, vei vedea mai ușor linia de lângă mână și nu va trebui să-ți îndoi încheietura ca să te uiți la ea.
• Lasă încheietura relaxată. Încheietura ar trebui să fie dreaptă sau doar ușor îndoită. Dacă se curbează puternic spre interior, mișcarea devine rigidă și poate începe să doară când scrii mai mult.
• Nu apăsa. Dacă ți se albește unghia sau pixul îți lasă o adâncitură în deget, strângi prea tare. O priză relaxată dă o linie mai fluidă.
• Ai grijă la umăr. Mulți își ridică umărul stâng când scriu. Lasă-l să coboare și lasă mișcarea să vină și din cot și antebraț, nu doar din degete.

Trei poziții ale mâinii și care e cea bună

Stângacii își țin mâna, față de rând, în aproximativ trei feluri. Niciunul nu e singurul corect. Scopul e să-ți fie comod, să nu te doară și să vezi ce scrii.

• Sub rând. Mâna se mișcă sub rândul pe care scrii, cu încheietura destul de dreaptă. Nu trece peste cerneala proaspătă și vezi clar vârful pixului. De obicei cere o foaie rotită mai mult.
• Din lateral. Mâna se mișcă la stânga rândului, cam la nivelul lui. E o cale de mijloc între celelalte două și mulți ajung la ea în mod firesc.
• În cârlig. Mâna se curbează deasupra rândului, cu încheietura îndoită, iar pixul vine de sus. Mulți stângaci au învățat să scrie așa pentru că astfel văd textul fără să-l păteze. Dacă e comod și nu doare, nu e nevoie să renunți la ea.

Dacă vrei să schimbi ceva, nu schimba totul deodată. Începe cu unghiul foii, despre care vorbim în secțiunea următoare; adesea doar asta îți îndreaptă încheietura. Dacă scrii în cârlig din copilărie, trecerea completă la altă poziție poate dura mult și nu e neapărat necesară. Pentru o semnătură, e de ajuns ca poziția să fie comodă și constantă.

Poziția foii: rotește-o și mut-o spre stânga

Poziția foii e probabil cea mai mare schimbare simplă pe care o poate face un stângaci. Dreptacii înclină de obicei foaia în sens invers acelor de ceasornic. Stângacilor le vine în general comod invers: foaia rotită în sensul acelor de ceasornic, cu marginea de sus orientată în sus, spre dreapta.

1. 1
   Așază foaia în partea stângă. Nu în mijloc, ci puțin în fața umărului stâng. Antebrațul ajunge astfel la ea într-un unghi firesc, fără să treacă prin fața corpului.
2. 2
   Rotește-o în sensul acelor de ceasornic. Pornește de la un unghi mic și mărește-l până când mâna stă comod sub rând sau lângă el. Nu există un unghi obligatoriu; decid mâna și antebrațul tău.
3. 3
   Aliniaz-o cu antebrațul. Un punct bun de pornire e ca linia de semnătură să fie cam în unghi drept cu antebrațul. Mișcarea vine atunci din încheietură și antebraț, nu din degete strânse.
4. 4
   Testează și ajustează. Semnează de trei ori, vezi cât de asemănătoare sunt semnăturile, apoi rotește foaia puțin și încearcă din nou.

Înclinarea: dreaptă, spre înainte sau spre înapoi?

Multe școli predau un scris înclinat spre dreapta și mulți stângaci simt că ar trebui să-l urmeze. Totuși, cu mâna stângă, scrisul drept sau ușor înclinat spre stânga pare adesea mult mai firesc. Nu e nimic greșit în asta. Într-o semnătură nu contează în ce parte se înclină, ci ca să se încline mereu la fel.

• Drept. Pentru mulți stângaci e cel mai ușor și arată foarte curat și modern. Funcționează bine și în căsuțe mici.
• Ușor înclinat spre dreapta. Se poate obține și cu stânga, mai ales cu foaia rotită mai mult. Dacă îți place, experimentează cu unghiul foii în loc să-ți îndoi încheietura.
• Înclinat spre stânga. Firesc pentru mâna stângă și dă un caracter aparte. Doar nu exagera, altfel literele înalte încep să se sprijine unele pe altele.

Verificarea constanței e simplă: semnează de zece ori, una sub alta, și așază o riglă de-a lungul tijelor majusculelor. Dacă una se înclină spre stânga și alta spre dreapta, probabil poziția foii se schimbă de la o dată la alta. Vorbim despre înclinarea constantă și în ce face ca o semnătură să arate profesionist.

Într-o semnătură nu contează în ce parte se înclină, ci doar ca să se încline mereu la fel.

Cum scapi de pete: cerneală, pix și ordine

Petele sunt cea mai cunoscută neplăcere a stângacilor și, din fericire, cea mai ușor de rezolvat. Soluția are trei părți: un instrument a cărui linie se usucă repede, o poziție a mâinii care nu trece peste cerneala proaspătă și puțină atenție la ordinea în care adaugi trăsăturile.

• Pixul cu bilă. Cerneala majorității pixurilor cu bilă se fixează repede, așa că pentru uzul de zi cu zi e adesea alegerea cea mai sigură pentru stângaci.
• Linerul. Dă o linie subțire și uniformă, iar multe tipuri se usucă repede. Testează pe o foaie albă cât durează până nu mai pătează.
• Pixul cu gel. Dă o linie frumoasă și plină, dar, în funcție de tip, se poate usca mai încet. Unele sunt făcute special să se usuce repede; pe acelea merită să le cauți.
• Stiloul. Se poate folosi și cu stânga, mai ales cu o peniță mai fină și o cerneală care se usucă repede. Unii producători oferă penițe recomandate special pentru stângaci. Dacă iubești stilourile, vezi pix, cerneală și hârtie.

Dacă tot pătează, te ajută o sugativă sau o foaie curată sub mână, ca să nu te sprijini direct pe scrisul proaspăt. La documentele importante, cum ar fi un contract, așteaptă câteva secunde înainte să-l împăturești sau să pui următoarea pagină peste el.

Proiectează-ți semnătura pentru mâna ta

O semnătură se poate croi pe mâna ta, iar pentru stângaci asta contează mult. Unele trăsături care pentru mâna dreaptă sunt trageri firești devin pentru stânga împingeri, iar acestea se agață des, zgârie hârtia sau o iau razna. Merită să te gândești la ce trăsături ai putea scrie în sens invers, păstrând forma, dar făcând-o mai comodă.

1. 1
   Găsește trăsătura incomodă. Scrie-ți semnătura încet și observă unde se agață pixul, unde trebuie să strângi mai tare, unde se schimbă ritmul. De obicei e o linie orizontală lungă sau o buclă mare.
2. 2
   Încearc-o invers. O subliniere sau o bară transversală se pot trage și de la dreapta la stânga. Forma rămâne aceeași, dar pixul e tras, nu împins.
3. 3
   Ai grijă la capătul liniei. Dacă tragi o trăsătură în cealaltă direcție, capătul ei subțiat se mută și el în partea cealaltă. Hotărăște ce-ți place mai mult și rămâi la asta.
4. 4
   Adaugă semnele mici la final. Mulți adaugă diacriticele, punctele și barele transversale abia la sfârșit, într-o singură mișcare rapidă. Așa mâna nu trece peste ele în timp ce scrii.

Andrei Ionescu, de exemplu, s-a chinuit ani de zile cu sublinierea lui lungă care fugea spre dreapta: împinsă cu mâna stângă, tremura mereu, iar capătul o lua o dată în sus, altă dată în jos. Când a încercat să pună pixul la capătul din dreapta după ce își termina numele și să-l tragă spre stânga, sublinierea a devenit dreaptă și liniștită. Finalul aproape că nu și-a schimbat aspectul, dar mișcarea a devenit mult mai sigură. Luăm pe rând tipurile de final în finalul semnăturii.

Încălzire și exercițiu pentru stângaci

Procesul de exersare e același ca pentru oricine: încălzire, învățarea ordinii trăsăturilor, trasare, apoi creșterea vitezei. Îl descriem în detaliu în cum să-ți înveți noua semnătură. Câteva completări îi pot ajuta pe stângaci.

• Cercuri în ambele sensuri. Desenează un rând de cercuri în sensul acelor de ceasornic, apoi în sens invers. Observă care ți se pare mai firesc și, unde se poate, proiectează-ți buclele semnăturii în acel sens.
• Linii orizontale în ambele direcții. Trage câteva linii de la stânga la dreapta, apoi de la dreapta la stânga. Dacă una e vizibil mai liniștită, folosește-o pentru subliniere și barele transversale.
• Exersează pe foaia rotită. Rotește foaia de exersat la fel ca atunci când semnezi. Dacă exersezi într-un unghi și semnezi în altul, mâna învață două mișcări separate.
• Exersează cu pixul cu care semnezi. Folosește același instrument cu care vei semna, ca să te obișnuiești cu cum se usucă și cum alunecă.

Dacă exersezi pe ecran, petele nu mai sunt deloc o problemă, așa că te poți concentra în întregime pe formă. Modul de exersare din Calligra punctează fiecare încercare, ceea ce le dă stângacilor un feedback util despre faptul că înclinarea și proporțiile devin sau nu constante. După aceea merită să o fixezi și pe hârtie, unde intră în joc și unghiul foii, și cerneala.

Situații de zi cu zi: ghișee, terminale, vecini de masă

Cele mai multe semnături nu se întâmplă la un birou comod. Iată câteva situații obișnuite și ce ajută în fiecare.

• Sucursale bancare și ghișee. Pixul fixat de ghișeu e adesea în dreapta, pe un șnur scurt. Dacă nu ajunge comod, întreabă dacă poți folosi pixul tău sau trage foaia mai aproape de pix și rotește-o.
• La aceeași masă cu alții. Dacă stau mai mulți oameni la o masă, încearcă să te așezi la capătul din stânga al rândului, ca să nu te lovești cu cotul de vecinul din dreapta.
• Caiete cu spirală și bibliorafturi. Spirala din stânga cade exact sub mână. Dacă poți, scrie pe verso-ul paginii sau folosește un bloc prins sus.
• Clipboarduri. Clema și placa rigidă fac greu de rotit foaia. Rotește tot clipboardul sau ține-l înclinat de-a lungul antebrațului.
• Curieri și terminale de plată. Ecranele nu pătează, dar suprafața mică și graba fac utilă o variantă mai simplă, dintr-o singură mișcare. Vezi semnătura pe ecran.

Dacă ai fost mutat pe dreapta sau scrii cu ambele mâini

Pe vremuri, în multe locuri, copiii stângaci erau obligați să treacă la mâna dreaptă. Dacă ți s-a întâmplat asta, poate că acum scrii cu dreapta, dar unele mișcări îți vin mai firesc cu stânga. Sau poate scrii cu ambele mâini, dar nu te simți pe deplin sigur cu niciuna.

• O semnătură, o mână. Oricare mână ai alege, semnează mereu cu ea. Două mâini produc două mișcări diferite, iar asta subminează constanța.
• Alege-o pe cea mai comodă. Dacă scrii cu amândouă, încearcă să semnezi câteva zile cu fiecare și alege-o pe cea mai liniștită, mai rapidă și mai puțin obositoare.
• Nu forța schimbarea. Dacă scrii de zeci de ani cu o mână, nu trebuie să schimbi de dragul semnăturii. O mișcare comodă și bine exersată valorează mai mult decât una teoretic mai firească.

Maria Dumitrescu a învățat în copilărie să scrie cu dreapta, dar folosea foarfeca și lingura cu stânga. Când și-a creat o semnătură nouă, a încercat-o cu ambele mâini. Varianta cu stânga avea mai multă fluiditate, dar mai puțin control; cea cu dreapta era mai lentă, dar mai constantă. Până la urmă a rămas la dreapta, pentru că acolo semnătura a devenit sigură mai repede prin exercițiu. Nu există alegere corectă sau greșită; contează doar cu ce mână poți semna constant.

Listă de verificare pentru stângaci

Înainte să începi să înveți o semnătură nouă sau doar să o pui la punct pe cea actuală, parcurge această listă scurtă.

1. 1
   Priza. Relaxată, puțin mai departe de vârf, cu încheietura dreaptă sau ușor îndoită.
2. 2
   Foaia. În partea stângă, rotită în sensul acelor de ceasornic, cu linia cam în unghi drept cu antebrațul.
3. 3
   Înclinarea. Orice direcție e bună, atâta timp cât e mereu aceeași. Verific-o cu o riglă pe zece încercări.
4. 4
   Instrumentul. Cerneală care se usucă repede, testată pe hârtia pe care semnezi.
5. 5
   Trăsăturile. Ai încercat trăsăturile incomode în sens invers, iar semnele mici vin la final.
6. 6
   Exersarea. Exersezi la același unghi al foii și cu același pix cu care semnezi.

Cu acestea puse la punct, semnătura ta scrisă cu stânga va fi la fel de sigură ca a oricui. Iar dacă îți cauți o semnătură nouă, articolul despre proiectarea inițialei te ajută să dai formă întregului, iar în Calligra poți încerca multe stiluri cu numele tău, pe care apoi le poți exersa cu mâna ta, în ritmul tău.

Întrebări